sâmbătă, noiembrie 28, 2009

Rudyard Kipling





IF / DACĂ


If you can keep your head when all about you
Are losing theirs and blaming it on you,
If you can trust yourself when all men doubt you,
But make allowance for their doubting too;
If you can wait and not be tired by waiting,
Or being lied about, don't deal in lies,
Or being hated, don't give way to hating,
And yet don't look too good, nor talk too wise:

If you can dream - and not make dreams your master;
If you can think - and not make thoughts your aim;
If you can meet with Triumph and Disaster
And treat those two imposters just the same;
If you can bear to hear the truth you've spoken
Twisted by knaves to make a trap for fools,
Or watch the things you gave your life to, broken,
And stoop and build 'em up with worn-out tools:

If you can make one heap of all your winnings
And risk it on one turn of pitch - and toss,
And lose, and start again at your beginnings
And never breathe a word about your loss;
If you can force your heart and nerve and sinew
To serve your turn long after they are gone,
And so hold on when there is nothing in you
Except the Will which says to them: "Hold on!"

If you can talk with crowds and keep your virtue,
Or walk with Kings - nor lose the common touch,
If neither foes nor loving friends can hurt you,
If all men count with you, but none too much;
If you can fill the unforgiving minute
With sixty seconds' worth of distance run,
Yours is the Earth and everything that's in it,
And - which is more - you'll be a Man, my son!

Dacă eşti calm, cînd toţi se pierd cu firea
În jurul tău, şi spun că-i vina ta;
De crezi în tine, chiar cînd Omenirea
Nu crede, dar îi crezi şi ei cumva;
De ştii s-aştepţi, dar fără tevatură;
De nu dezminţi minciuni minţind, ci drept;
De nu răspunzi la ură tot cu ură
Şi nici prea bun nu pari, nici prea-nţelept;

Dacă visezi - dar nu-ţi faci visul astru;
De poţi să speri - dar nu-ţi faci jindul ţel;
De-ntîmpini şi Triumful şi Dezastrul
Mereu senin şi în acelaşi fel;
Dacă suporţi să-ţi vezi vorba sucită
De şarlatan, ce-ţi spurcă al tău rost;
De poţi ca munca vieţii, năruită,
S-o faci de la-nceput precum a fost;

Dacă-ndrăzneşti agonisita-ţi toată
S-o pui, făr'a clipi, pe-un singur zar
Şi, dac-o pierzi, să-ncepi ca prima dată
Făr-să te plîngi cu un oftat măcar;
De ştii, cu nerv, cu inimă, cu vînă,
Drept să rămîi, cînd ele june nu-s,
Şi stai tot dîrz, cînd nu mai e stăpînă
Decît Voinţa ce le ţine sus;

Dacă-ntre Regi ţi-e firea neschimbată
Ca şi-n Mulţime - nu străin de ea;
Amic sau nu, de nu pot să te-abată;
De toţi de-ţi pasă, dar de nimeni prea;
Dacă ţi-e dat, prin clipa zdrobitoare,
Să treci şi s-o întreci, mereu bonom,
atunci: a ta e Lumea asta mare
şi, mai mult, fiul meu: atunci - eşti Om
!

sâmbătă, august 01, 2009

Cei mai periculosi criminali in serie din istorie si metodele lor sadice

Mintea criminala a incitat mereu curiozitatea oamenilor. Cei mai fiorosi si cei mai interesanti sunt, desigur, criminalii in serie. Am incercat sa fac un top al celor mai sadici astfel de ucigasi.

Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Denumire data crimelor impotriva pacii internationale, crimelor de razboi si crimelor impotriva umanitatii.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Categorie de infractiuni cu gradul cel mai ridicat de periculozitate sociala.
Categorie de infractiuni cu gradul cel mai ridicat de periculozitate sociala.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Reglementata in sectiunea V, cap. I, t. IV, C. proc. pen.,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Categorie de infractiuni cu gradul cel mai ridicat de periculozitate sociala.
Element al laturii subiective a infractiunii si consta in obiectivul urmarit de faptuitor prin savarsirea faptei prevazute de legea penala.
Spre surprinderea mea, cei mai multi sunt nume necunoscute, figuri sumbre si incredibil de sadice, pierdute in istorie.

1. Gilles de Rais s-a nascut in 1404 si este considerat a fi precursorul ucigasului in serie modern. De Rais a fost capitan in armata condusa de Ioana D’Arc. Ulterior, a fost acuzat, si in cele din urma condamnat la moarte, pentru torturarea, violarea si uciderea a zeci, daca nu chiar sute de copii in 6 si 18 ani. Victimele sale preferate erau baietii blonzi, cu ochi albastri.

Potrivit martorilor oculari, Gilles de Rais ii atragea pe copii in locuinta sa, dupa care ii viola, ii tortura, ii mutila si ii omora. De regula, ejacula pe cadavre. Nu se stie numarul precis al victimelor pentru ca multe dintre ele au fost arse. Oricum, se estimeaza ca ar fi fost intre 80 si 200. Unii spun chiar 600.

2. Pedro Alonso Lopez este de departe unul dintre cei mai periculosi criminali in serie din toate timpurile. A ucis in jur de 300 de persoane . Cunoscut ca Monstrul din Andes, Lopez si-a inceput "cariera"omorand in jur de o suta de femei indigene din Peru, pana in 1978. Prins de autoritatile tribale, a fost condamnat la moarte. Un misionar american i-a convins insa pe indigeni sa il lase sa il duca pe Lopez la politie. Norocul criminalului a fost ca, pentru politisti, uciderea a zeci de femei indigene nu prezenta importanta, asa incat l-au eliberat.

Lopez a plecat in Ecuador unde a ucis 3-4 fete pe saptamana. A fost din nou prins in 1980, cand a marturisit ca a omorat in total peste 300 de oameni. Politistii nu l-au crezut pana cand o inundatie a scos la iveala una dintre gropile comune unde Lopez isi ingropase o parte din victime.

3. Joachim Kroll s-a nascut in 1933 si a fost un ucigas in serie si canibal de origine germana, cunoscut si ca Ruhrkannibale sau Duisburger Menschenfresser. A fost condamnat pentru 8 crime, insa a recunoscut 13. Obisnuia sa-si taie victimele in bucati si sa le conserve in frigider, pentru a economisi banii care i-ar fi dat pe carne, dupa cum a marturisit criminalul. In aprilie 1982, dupa un proces care a durat 151 de zile, Joachim Kroll a fost condamnat la inchisoare pe viata... mai precis la inchisoare pe noua vieti. In 1991, criminalul a murit in urma unui atac de cord.

4. Albert Fish s-a nascut in 1870. Cunoscut si ca Gray Man, Varcolacul din Wysteria si Vampirul din Brooklyn, el a molestat peste 100 de copii - dupa spusele sale - si a fost principal suspect in peste 5 cazuri de crima . Fish a recunoscut trei dintre crimele descoperite de politie si a marturisit ca ar fi injunghiat alte doua persoane . Lui Fish ii placea sa bea sangele victimelor, sa le taie si sa manance diferite parti din corpul acestora.
A fost judecat si executat.

5. Henry Lee Lucas a marturist ca a ucis aproape 3.000 de oameni. Politia a infiintat o unitate speciala care sa se ocupe strict de descoperirea adevarului referitor la crimele lui Lucas. Pana la urma s-a constatat ca era vorba de in jur de 100 de victime, pe care le masacrase cu ajtorul unui complice: Ottis Toole.

Multe alte cazuri de morti neelucidate au fost initial inchise crezandu-se ca victimele au fost ucise de Lucas. Ulterior, s-a dovedit ca nu era asa si ca marturisirile lui erau doar o modalitate de a se juca si de a pune politia pe drumuri. Lucas a fost initial condamnat la moarte, ulterior pedeapsa i-a fost comutata la inchisoare pe viata. In 2001, Henry Lee Lucas a murit in inchisoare din cauze naturale.

6. Bruno Ludke s-a nascut in Germania si a inceput sa ucida in 1927 cand avea doar 18 ani. A luat viata a 85 de femei. De abia in timpul celui de-al doilea razboi mondial, Ludke a fost prins de politie pentru ca a agresat sexual o fata si, pentru asta, a fost sterilizat. Dar asta nu l-a impiedicat sa continue sa atace femei, pe care le viola si apoi le strangula sau le injunghia.

A fost prins din nou in 1943. Inainte de proces, Ludke a fost declarat nebun si internat intr-un spital psihiatric. Acolo, medicii i-au facut tot felul de experimente teribile. In 1944, a fost ucis prin injectie letala, testata pe el pentru prima data .

7. Andrei Chikatilo este faimosul Macelar din Rostov care a ucis 53 de femei si copii intre 1978 si 1991. Victimele lui erau in general persoane fara adapost care vietuiau pe langa calea ferata si statiile de autobuz. Crimele sale au fost neobisnuit de violente. El isi injunghia victimele in nenumarate randuri pana era satisfacut complet . Criminalul nu putea ajunge la orgasm decat in acest mod. In 1990, a fost prins de politie si a recunoscut 56 de crime, insa trei nu au putut fi dovedite.

A fost condamnat la moarte. In februarie 1994, Andrei Chikatilo a fost executat printr-o singura impuscatura in ceafa, dupa ce presedintele rus Boris Eltin i-a refuzat ultimul apel la clementa.

8. Richard Trenton Chase s-a nascut in 1950. Supranumit "Vampirul din Sacramento", el a omorat sase oameni din California, in decurs de o luna. Criminalul obisnuia sa bea sangele victimelor sau chiar sa manance cadavrele. Conform declaratiilor sale, "Vampirul din Sacramento" a comis cele sase crime pentru a-i preveni pe nazisti sa-i transforme sangele in praf, printr-o otrava pe care nazistii ar fi pus-o in detergentul de vase.

Pe 29 decembrie 1977, Chase a facut prima victima - Ambrose Griffin, un inginer de 51 de ani, tata a doi copii. Urmatoarea victima a lui Chase a fost Teresa Wallin. Femeia era insarcinata in trei luni. Dupa ce a omorat-o, Chase a facut sex cu cadavrul ei, a mutilat-o si a facut baie in sangele victimei.

Pe 8 mai, Chase a fost gasit vinovat de crima de gradul intai, si a fost condamnat la moarte, prin gazare. Pe 26 decembrie, Chase a fost gasit mort in celula sa. In urma autopsiei, s-a stabilit ca asasinul s-a sinucis printr-o supradoza de antidepresive pe care le pastrase de cateva saptamani.

9. Jeffrey Dahmer a ucis intre 1978 si 1991 cel putin 17 persoane - barbati si baieti. Criminalul se face vinovat de sodomie, necrofilie, dezmembrare a victimelor si canibalism. Dahmer a comis prima crima cand avea 18 ani, ucigand un autostopist. Criminalul l-a invitat pe Hicks acasa la el, dupa care l-a omorat, motivand ca nu voia ca victima sa-l paraseasca.

In 1988, a fost arestat pentru ca a incercat sa faca sex cu un baiat de 13 ani, din Milwaukee. Dupa zece luni, Dahmer a fost eliberat pe motiv de buna purtare. Odata iesit din inchisoare, asasinul si-a continuat seria de crime, care a incetat in 1991, cand a fost arestat din nou. Politistii au gasit 15 cadavre in casa lui, dezmembrate si depozitate in diferite locuri. Scalpurile victimelor erau depozitate in closet, iar capetele in frigider. Criminalul a fost condamnat la 937 de ani de inchisoare, insa a murit ucis de alt detinut.

10. Dennis Rader s-a nascut in 1945 in SUA si a ucis pe putin zece persoane in Kansas, intre anii 1974 si 1991. Era cunoscut sub numele de BTK Killer - BTK vine de la bind, torture, kill (a strangula, a tortura, a omori). Imediat dupa ce isi ucidea victimele, criminalul trimitea numeroase scrisori catre politie si ziarele locale, in care descria cu mandrie faptele sale. A fost arestat in 2005 si condamnat la inchisoare pe viata. Criminalul este inca in viata.

11. John Haigh, nascut in 1909, cunoscut ca "Acid Bath Murderer", a fost un criminal in serie care a actionat in Anglia anilor 40. A fost condamnat pentru uciderea a 6 persoane . Criminalul dizolva trupurile victimelor in acid sufluric, crezand ca poate fi condamnat doar daca se gasesc cadavrele. Dupa ce dizolva cadavrele in acid, falsifica actele de proprietate ale victimelor, pentru a obtine substantiale sume de bani . Haigh a fost gasit vinovat si in consecinta executat pe 10 august 1949.

12. Javed Iqbal a fost un cunoscut criminal in serie, din Pakistan. Conform spuselor sale, asasinul ar fi ucis 100 de baieti, intr-o perioada de 18 luni. A fost arestat in 1998, pentru molestarea a doi copii. A iesit pe cautiune si a inceput sa ucida. Iqbal a fost condamnat la moarte, prin strangulare, cu toate ca judecatorul a spus ca i-ar fi placut ca asasinul sa fie strangulat de 100 de ori, taiat in 100 de bucati si pus in acid. Criminalul a fost gasit spanzurat cu cearsafuri, in celula sa.

13. Ted Bundy este unul dintre cei mai cunoscuti ucigasi in serie din SUA. Bundy a violat si omorat un numar impresionant de femei intre anii 1974 si 1978. Criminalul a marturisit ca a omorat 30 de femei, insa numarul real al victimelor este inca necunoscut. Asasinul obisnuia sa depoziteze corpurile pe muntele Taylor, unde mergea dese ori pentru a petrece timp alaturi de ele. Bundy statea ore in sir printre cadavre, le machia si apoi facea sex cu ele, chiar si in cazul in care erau intr-un stadiu avansat de putrefactie.

14. Moses Sithole este cel mai cunoscut criminal in serie din Africa de Sud. El a violat 40 de femei si a ucis 38 in perioada 1994-1995. A fost condamnat in 1997 la 2.410 ani de inchisoare. Ironic, el poate fi eliberat pe buna purtare peste 930 de ani. In 2000, autoritatile au constatat ca Moses Sithole era infectat cu HIV, iar acum SIDA ii macina zilele.

15. Gary Ridgeway, cunoscut ca Ucigasul din Green River, a ucis 50 de femei in doi ani jumate, in Seattle si Tacoma, Washington. Victimele lui erau fie prostituate, fie vagaboande. Ridgeway le viola si apoi le strangula. Desi crimele au avut loc in anii 80, ucigasul a fost prima data arestat de politie dupa mai bine de 20 de ani, gratie probelor ADN. Gary Ridgeway este americanul care a marturisit cele mai multe crime si in 2003 a primit 48 de condamnari pe viata. Si acum este intr-o celula de la Penitenciarul din Washington.

16. John Wayne Gacy fusese un politian iubit si apreciat de comunitatea din Chicago, pana in1978, cand a marturisit politistilor ca a agresat si a ucis 33 de barbati. 28 dintre victime erau ingropate chiar in fata casei lui. Majoritatea erau adolescenti fugiti de acasa sau care lucrasera la compania de constructii a lui Gacy. Procesul sau a inceput in februarie 1980. Gacy a incercat sa scape de acuzatii si s-a declarat incompetent pe motive de boala mintala, insa instanta nu l-a crezut. Gacy a fost declarat vinovat si condamnat la moarte.

A fost executat de abia 14 ani mai tarziu, prin injectie letala. Ultimele lui cuvinte au fost: "you can kiss my ass" (pupati-ma in...).

17. Dean Corll, impreuna cu doi complici, David Brooks si Elmer Henley, a violat si omorat cel putin 27 de baieti, pe care i-a ingropat intr-o zona rurala de langa Houston, Texas. Toate victimele lui aveau intre 9 si 21 de ani. Dean Corll a parut suspect politiei in cazul acestor crime doar in momentul in care unul dintre complicii sai, Elmer Henley, l-a impuscat mortal.

In 1976, Henley and Brooks au fost judecati si condamnati. Henly a primit 6 condamnari a cate 99 de ani de inchisoare pentru sase din aceste crime. Brooks a fost condamnat doar pentru o crima la detentie pe viata. Amandoi sunt inca dupa gratii.

18. Wayne Williams a omorat 29 de copii, in zona orasului Atlanta, din Georgia, intre anii 1979 si 1981. A fost condamnat in 1982 doar pentru doua crime, insa autoritatile din Atlanta sustin ca el este vinovat si de alte 22 de crime. Multi oameni care il cunosteau spun ca Williams nu putea sa omoare atatia copii. Totusi, el a primit doua condamnari pe viata. Si astazi, Williams sustine ca este nevinovat.

Mai exista si alti criminali in serie care au oripilat omenirea de-a lungul timpului, insa i-am prezentat doar pe cei mai sadici. Criminalii in serie sunt un fenomen deja, mai ales in SUA, si poate ca cele mai elocvente cuvinte in acest sens sunt cele ale lui Ted Bundy: "noi, criminalii in serie, suntem fiii vostri, sotii vostri, suntem peste tot. Si maine alti copii ai vostri vor fi ucisi".

Din pacate, obsesia morbida a oamenilor pentru atrocitatile comise de ei, ii va face sa dainuiasca in memoria colectiva. Astfel ei isi ating scopul . Nu vor fi niciodata uitati


Sursa: Ziare.com, Autor: Bogdana Boga

duminică, aprilie 26, 2009

Ce facem in caz de cutremur ?

Aceste recomandări se referă la o multitudine de situaţii care se pot regăsi in mod frecvent atât intr-o clădire de invatamant cat si in mediul construit înconjurător, pe durata calatoriilor zilnice, sau in locuri publice. Utilizatorii acestor recomandări pot fi deopotrivă copiii sau adulţii.
– sa ne păstram calmul, sa nu intram in panica, sa-i liniştim si pe ceilalţi, sa protejam copiii, bătrânii si femeile, sa nu ne speriem de zgomotele din jur.
– sa prevenim tendinţele de a se părăsi sala de clasa, de curs, laboratorul, locuinţa etc. deoarece durata redusa a fazei seismice iniţiale va face ca faza puternica a mişcării sa surprindă grupurile de persoane pe scări, in aglomeraţie si panica, conducând la accidente nedorite.
– daca ne aflam in fata unei clădiri, sa rămânem departe de aceasta, sa ne ferim de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, care de obicei se pot prăbuşi in strada.
– daca ne aflam înăuntru sa rămânem acolo, departe de ferestre care se pot sparge; sa stăm înspre centrul clădirii, lângă un perete structural rezistent.
– sa ne protejam sub o grinda, toc de uşa solid, birou, masa, iar copiii sub băncile din clasa sau mese, care sunt suficient de rezistente spre a feri de căderea unor lămpi, obiecte, mobile suprapuse, tencuieli ornamentale etc.
– sa ne sprijinim cu palmele pe podea sau sa ne ţinem cu mâinile de piciorul mesei sau tocul uşii, spre a ne asigura stabilitatea.
In lipsa unor astfel de posibilităţi de a ne menţine sub soc stabilitatea, ne putem proteja stand la podea lângă un perete solid, ghemuit pe genunchi si coate, cu fata in jos: cu palmele împreunate ne protejam capul (ceafa), iar cu antebraţele pe lateral, fata.
Profesorii trebuie sa indice elevilor oportunitatea si maniera corecta de a aplica aceste masuri si sa inspire încrederea in eficienta autoprotecţiei.
– sa închidem sursele de foc cat putem de repede, iar daca a luat foc ceva, sa intervenim imediat după ce a trecut socul puternic.
– sa nu fugim pe uşa, sa nu sărim pe fereastra, sa nu alergam pe scări, sa nu utilizam liftul, dar daca putem sa deschidem uşa spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, in vederea eventualei evacuări după terminarea miscării seismice si verificarea stării scărilor si a zonei de la ieşire, sa evitam aglomeraţia.
– sa nu alergaţi in strada sau pe strada, sa ne deplasam calm spre un loc deschis si sigur, sa ne ferim de versanţii de unde pot cădea roci sau de unde pot avea loc alunecări de teren.
– daca seismul ne surprinde in autoturism, sa oprim cat putem de repede intr-un loc deschis, evitând clădirile prea apropiate de strada, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene si staţi înăuntru, sa ne ferim de firele de curent electric căzute.
– daca suntem intr-un mijloc de transport in comun sau in tren, sa stăm pe locul nostru pana se termina mişcarea seismica. Conducătorul trebuie sa oprească si sa deschidă uşile, dar nu este indicat sa ne îmbulzim la coborâre sau sa spargem ferestrele. In metrou sa ne păstram calmul si sa ascultam recomandările personalului trenului, daca acesta s-a oprit intre staţii in tunel, fără a părăsi vagoanele.
– daca ne aflam intr-un loc public cu aglomerări de persoane (teatru, cinematograf, biserica, stadion, sala de şedinţe) sa nu alergam către ieşire; îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul, sa stăm calm si sa ne liniştim vecinii de pe rând.

Aceste recomandări privesc acţiuni deosebit de importante de revenire la normal după impactul seismic prin colaborarea tuturor celor implicaţi :
- nu trebuie sa plecam imediat din spaţiul in care ne aflaţi, sa acordaţi mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism, sa calmaţi persoanele speriate si in special copiii de vârsta mai frageda.
– sa-i ajutam pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii căzute, sa se degajeze. Atenţie! Sa nu mişcam răniţii grav (daca nu sunt in pericol imediat de a fi răniţi suplimentar din alte cauze), pana la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat; sa curăţăm căile de circulaţie de cioburi sau substanţe toxice, chimicale vărsate, alimente, etc.
– sa ne îngrijim de siguranţa copiilor, bolnavilor, bătrânilor, sa-i liniştim, asigurându-le îmbrăcăminte si încălţăminte corespunzătoare sezonului, in vederea unei eventuale evacuări din clădire pentru o anume perioada, de la câteva ore la câteva zile.
– sa nu utilizam telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri, sau organisme cu însărcinări oficiale, in privinţa intervenţiei post-seismice, in cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele necesare altor acţiuni.
– sa verificam preliminar starea instalaţiilor electrice, de gaz, apa, canal, verificaţi vizual si starea construcţiei in interior.
- In caz de avarii constatate, sa închidem pe măsura posibilităţilor alimentarea locala sau generala si sa anunţam imediat după aceea instituţia de specialitate pentru intervenţie. Sa nu utilizam foc deschis pana nu am verificat daca nu sunt scăpări de gaze. Sa nu folosim in acest scop chibrituri sau brichete.
– sa părăsim calm clădirea numai după seism, pentru a permite verificarea clădirii fără a lua cu noi lucruri inutile; sa verificam mai întâi scara si drumul spre ieşire.
- Pentru orice eventualitate, sa prevenim rănirea provocata de căderea unor tencuieli, cărămizi, etc. la ieşirea din clădire utilizând o casca de protecţie sau , in lipsa acesteia, un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geanta, ghiozdan, cărţi groase, etc.).
– daca la ieşire întâlnim uşi blocate, sa acţionam fără panica pentru deblocare. Daca nu reuşim, iar acestea au vitraj, sa procedam cu calm la spargerea geamului si curăţirea ramei si zonei de cioburi, utilizând un scaun , o vaza, etc.
– sa evitam clădirile grav avariate, cu excepţia unor cazuri de ajutor sau salvare ce trebuie întreprinse cu un minim de masuri de securitate si fără riscuri inutile. Sa evitam sa fim confundaţi cu răufăcătorii pătrunşi in astfel de clădiri, sa nu aglomeram zonele calamitate fără rost. Sa ne deplasam intr-un loc deschis si sigur (parc, stadion, etc.).
– sa fim pregătiţi psihic si fizic pentru eventualitatea unor şocuri ulterioare primei mişcări seismice (replici), dar sa fim conştienţi ca aceasta se petrece in mod natural, cu intensităţi variabile, fie in câteva ore, fie peste zile, săptămâni sau luni. Numai intr-un număr redus de cazuri socul ulterior este mai puternic decât primul.
– sa ascultam in primul rând aprecierile specialiştilor seismologi romani, buni cunoscători ai activităţii focarului din Vrancea, care vor fi transmise suficient de repede prin mijloacele de informare in masa naţionale si care trebuie considerate ca singurele surse de informare credibile.
Sursa: www.energeticnr1.wordpress.com

joi, iunie 19, 2008

CELE MAI MARI TUNURI din istoria Romaniei

Banca Marmorosch Blank, Skoda, Nationalizarea, CEC-Dacia sau Falimentul FNI sunt doar cateva dintre tepele pe care le-au suportat romanii din bugetul public
Se invoca destul de des in ultima vreme perioada de boom economic pe care a cunoscut-o Romania intre anii 1920 si 1940. In mare parte, chiar asa au stat lucrurile, numai ca si atunci, ca si acum, Romania a avut parte de "mari inginerii financiare". Intr-un top al marilor fraude din Romania ultimului secol, falimentul Bancii Marmorosch (1931) se plaseaza pe locul patru. Prejudiciile cele mai mari au fost provocate de procesul de nationalizare (aproximativ noua mld. euro) si falimentul sistemului bancar romanesc (1998-1999). Pe de alta parte insa, cea mai mare inselatorie pe care au fost nevoiti s-o indure romanii a fost cea legata de "un CEC pentru Dacia". Se estimeaza ca, de fapt, suma totala de care s-a bucurat statul roman din 1991 incoace a depasit sase miliarde de euro. In rest, constatam ca nimic nou nu este sub soare. Si primarii din perioada interbelica reparau strazi pe "cumetrii", iar contrabanda cu alcool intrecea orice inchipuire in materie de coruptie. 1. AFACEREA "SKODA" - cum sa dotezi armata pe... comision

De departe, cel mai rasunator tun dat bugetului public a fost "Afacerea Skoda". In presa vremii
s-a spus ca escrocheria si coruptia au atins culmi inimaginabile. Scandalul a izbucnit in 1933, cand marile ziare au inceput sa publice articole detaliate referitoare la neregulile afacerii ce ar fi trebuit sa transforme armata intr-o institutie moderna. Problemele se concentrau in jurul unui personaj controversat, polonezul Bruno Seletzky, reprezentantul uzinei Skoda la Bucuresti.

Prolog

La inceputul anilor iiiii'20 isi face aparitia in Romania, in calitate de sef al reprezentantei Uzinelor Skoda, Bruno Seletzky. Nascut in Polonia, la Zakopane, el a trait peste doua decenii in Austria, dupa care a trecut in Cehoslovacia, unde s-a angajat sa lucreze intr-o uzina de armament apartinand Skoda. Inca de la venirea sa in tara noastra, Seletzky a atras atentia organelor de contrainformatii romanesti, fapt care, din nefericire, a ramas fara urmari, datorita relatiilor pe care polonezul a stiut sa si le creeze la cele mai inalte niveluri ale statului roman.

"Afacerea Skoda" nu este singura de acest gen (au mai fost incheiate contracte cu uzina cehoslovaca in 1922 si 1927), ci ultima, cea mai importanta. Seletzki, pentru a-si atinge scopurile, a impartit comisioane importante nu numai functionarilor si tehnicienilor civili si militari insarcinati cu urmarirea contractelor incheiate cu uzinele Skoda, ci si altor persoane care ocupau functii importante in aparatul de stat sau in organele de conducere ale unor partide politice.

Tunuri, la propriu si la figurat

Astfel, in noiembrie 1928, Seletzky a fost "invitat" sa intocmeasca un plan privind modernizarea armamentului romanesc, pe care il realizeaza in doar trei-patru luni. In luna mai 1929, oferta Skoda era deja pe cale de a se perfecta. Imediat are loc o sedinta a oficialitatilor romane (un fel de CSAT de astazi), avand ca scop acest contract. Printre participanti se numarau prim-ministrul Iuliu Maniu, ministrul apararii, generalul Cihoschi, precum si o serie de ofiteri superiori de specialitate. Ei au hotarat sa comande tot ce era nevoie de la uzinele Skoda, mai putin piesele de artilerie grea, care ar fi urmat sa vina din Franta. Numai ca o comisie de experti militari a comunicat conducerii Ministerului Apararii Nationale informatia falsa ca tunurile fabricate la uzinele franceze Schneider erau cu 60.000 de dolari mai scumpe decat cele oferite de... cehi. Zis si facut, Romania a comandat uzinelor Skoda, in martie 1930, munitii si armament, inclusiv artileria grea, in valoare de peste cinci miliarde lei, cifra imensa pentru acele vremuri.

Contractul incheiat (nr. 6.102, din 17 martie 1930) a avut numeroase clause defavorabile partii romane, iar autoritatile militare autohtone l-au aprobat fara niciun fel de consultare a institutiilor competente - Directia tehnica si Consiliul Superior al Armatei. Mai mult, actul nu era insotit, dupa cum era normal si atunci, de caiete de sarcini in care sa se specifice o serie de detalii tehnice. Una peste alta, acest contract a adus statului roman un prejudiciu de 900 de milioane de lei (aproximativ 9,2 milioane de dolari, o suma imensa la acea vreme), cifra rezultata din comparatia cu valoarea unui contract similar incheiat de Iugoslavia in aceeasi perioada - pretul materialelor pentru armata romana era cu 18%-25% mai ridicat. Nu de alta, dar, potrivit anchetatorilor, comisioanele primite de cei care, sub o forma sau alta, au facilitat contractul au totalizat peste 19 milioane de lei.

Pedeapsa

Asa cum poate va asteptati, singurul pedepsit in aceasta afacere a fost Seletzky, care a primit... cinci ani de inchisoare. Demnitarii romani implicati in toata aceasta poveste nu au fost condamnati, pentru ca au disparut probele de la dosar.

2. AFACEREA "BANCA MARMOROSCH BLANK" - camarila bancara

Marmorosch Blank a fost una dintre cele mai cunoscute banci din perioada interbelica. Infiintata inca din 1865, sub denumirea Banque de Roumanie, beneficia de capital adus de la Banca Imperiala Otomana din Constantinopol. Ulterior, fondatorul bancii, J. Marmorosch, s-a retras la Viena, conducerea preluand-o Mauriciu Blank. Din 1874, ea a luat denumirea "Banca Marmorosch, Blank et. Co.", actionand doar ca institutie de credit, fiind comanditata de Banca Isac Lobel din Viena.

Aristide Blank, fiul lui Mauriciu Blank, avea sa fie principalul actor in "cresterea si descresterea" bancii Marmorosch. El a intrat in scena in 1914, cand, impreuna cu G. Danielopol, a fost trimis de guvernul roman la Londra, pentru a perfecta obtinerea unui imprumut destinat achizitionarii de armament. La sfarsitul anului 1916, sediul bancii s-a mutat la institutia afiliata la Iasi, Banca Moldova. Acolo, Blank si-a cultivat prieteniile cu Nicolae Titulescu, ministru de finante in acel timp, cu Octavian Goga, cu istoricul Nicolae Iorga si cu alte nume de marca ale politicii acelor timpuri. Pozitia lui s-a consolidat in 1918, cand guvernul i-a dat o noua insarcinare privind punerea la punct a unor contracte comerciale cu China. In acelasi timp, controlul sau asupra bancii a crescut, desi tatal sau a ramas director general pana in 1928, cand s-a retras la Viena. In 1923, banca avea 25 de sucursale in Regat, pe langa cele patru care activau in Paris, Istanbul, Viena si in New York, ajungand, practic, cea mai puternica banca comerciala din Romania. Aristide Blank era si proprietarul a sapte publicatii, printre care se numarau ziarele "Dimineata" si "Adevarul". Mai tarziu, in perioada 1924-1925, banca a achizitionat terenurile dintre actualul Bulevard al Aviatorilor si Herastrau. Apoi, avand sustinerea directorului Uzinelor Comunale Bucuresti, a asanat terenul mlastinos din zona de nord a Bucurestiului.

Un faliment zguduitor

Aristide Blank a mai ramas in istorie drept personajul principal din anturajul Casei Regale. In 1930, Blank a devenit economistul regelui. Avea plasat in "camarila lui Carol" pe Felix Wider, care lucrase pana in 1914 la banca Marmorosch. Problemele bancii au aparut pe fodul marii crize internationale, inceputa in 1929. Astfel, in toamna lui 1931, institutia financiara s-a trezit in incapacitate de plata - lipseau 16 milioane de dolari la nivelul acelui an. S-au descoperit si o serie de credite nerambursate, asa ca banca se indrepta vertiginos spre un faliment zguduitor pentru mediul economic din acele timpuri, pentru ca, nu cu mult timp in urma, fusese considerata ca fiind unul dintre cei mai stabili piloni financiari autohtoni. Cu toate eforturile regelui, banca nu a putut fi salvata, intrand in prefaliment. Pana in 1940, deponentii au fost despagubiti indeosebi prin vanzarea terenurilor bancii din nordul Capitalei.

Cauzele falimentului rezida atat in conditiile financiare interne, cat si in cele externe, dar, mai ales, in urma unor operatiuni dubioase practicate de banca, cum ar fi eliberarea unor cecuri fara acoperire catre Banca Nationala. Nu a existat insa o ancheta propriu-zisa si nimeni nu a fost pedepsit pentru prabusirea bancii Marmorosch.

3. AFACEREA "PAVAJUL" - varianta interbelica a asfaltarii

Refacerea (dubioasa) a infrastructurii Bucurestiului nu este o inventie a primarilor de dupa decembrie 1989. Pana si edilii de legenda ai Capitalei, Dem I. Dobrescu si Pache Protopopescu - cei care au botezat cu numele lor strazi si parcuri -, au procedat la fel. Au atribuit lucrari de refacere a carosabilului unor "grupuri de interese", fara licitatie si la preturi supralicitate.

Presa interbelica a demonstrat cu documente ca, in 1933, primarul Protopopescu a atribuit fara licitatie pavarea unei strazi din Bucuresti unor apropiati, familia Rudenberg, agenti electorali ai edilului. Nu in ultimul rand, firma familiei respective nici nu avea experienta in domeniu...

Dem I. Dobrescu a facut exact acelasi tip de "greseli". Intr-un raport prezentat de o comisie de ancheta, in 1934, si care viza lucrarile de reparatii la strada principala din zona Unirii, se aratau urmatoarele: "Am dovedit ca lucrarile s-au executat intr-un mod scandalos. Ca in timp de jumatate de an pavajele s-au deteriorat, s-au ondulat si trebuie refacute complet. Betonul folosit e de calitate proasta, asa ca nici dupa sase luni nu a facut priza. (...) Oferta aprobata de domnul primar Dobrescu prin buna invoiala a fost neprecisa si nu s-a clarificat situatia materialelor vechi in valoare de doua-cinci milioane de lei, lasand totul la discretia ofertantului (...) Ofertantilor nu li s-a cerut nicio justificare de capacitate tehnica si materiala, desi domnul Zoltan Davidovits n-a lucrat niciodata in bransa pavajelor, fiind un biet functionar la strandul Kiseleff, iar Zigler, dupa cum ne spune chiar unchiul sau, este de meserie croitor. (...) Ofertantilor li s-a micsorat garantia de la 10% la 6%, aceasta nefiind suficienta pentru refacerea pavajelor macar in parte". Comisia precizeaza ca pretul real pe care ar fi trebuit sa-l plateasca primaria ar fi fost de 40 de ori mai mic decat cel efectuat.

4. AFACEREA "SPIRTUL NEGRU" - precursorul contrabandistului modern

Senzatia de "déjà-vu" se mentine si in cazul afacerilor cu bauturi alcoolice. In perioada interbelica, fabricarea si comercializarea bauturilor alcoolice se facea platindu-se un anumit procent catre bugetul de stat. Cum aceasta taxa avea un cuantum semnificativ, nu putini erau cei tentati sa incalce legea, chiar daca riscau ani grei de inchisoare.

Filiera spirtoaselor

Comertul clandestin cu bauturi alcoolice a luat avant in anii crizei economice. Erau implicati inclusiv functionari de rang inalt din ministere. "Afacerea" Spirtul Negru din Maramures", cum a fost denumita, a facut mult timp deliciul presei de la inceputul anului 1930. Ziarul "Dimineata" scria ca "descoperirea unei fabrici clandestine de spirt din Simleul Silvaniei a dat mult de lucru autoritatilor din judetele Somes, Satu Mare si Maramures. S-a constatat cu aceasta ocazie ca sute de hectolitri de spirt de contrabanda au fost vandute timp de opt luni in toate orasele si satele din nordul Ardealului".

Fara frontiere

Milionarul Mihail Cengesi a fost principalul acuzat in aceasta afacere. El pusese la punct o serioasa retea de distributie a produselor fabricii sale. Potrivit declaratiilor unui caraus, se pare ca o cantitate semnificativa de spirt contrafacut a fost transportata in Ungaria si Cehoslovacia. "Precum se stie, cehii urmaresc de aproape pe cei care inlesnesc introducerea spirtului in tara vecina. Totusi, banda era asa de bine organizata, incat, desi lucra de mai multe luni, nu a putut fi prinsa. Mihail Cengesi, fiind foarte bogat si avand, pe deasupra, si presedintia sindicatului spirtului, a putut usor sa obtina concursul tacit al unor persoane cu mare trecere", scria "Dimineata".

Pana la urma, si in acest caz, pedepsele au fost modice. Cengesi a fost condamnat la opt ani de inchisoare. Au mai fost arestati doar cativa dintre membrii retelei, mult prea putini fata de amploarea fenomenului, dupa cum afirma presa vremii. Si niciun demnitar, evident.

5. AFACEREA "BACHUS" - vinul de milioane

In perioada regimului comunist au "transpirat" extrem de putine fapte de coruptie, afaceri ilegale sau de contrabanda. A devenit insa o adevarata legenda "Afacerea Bachus", din anii iiiii'70. Gheorghe Stefanescu, cunoscut la vremea res-
pectiva sub porecla "Bachus", gestionarul unui depozit de vinuri din Bucuresti, a fost seful celei mai mari retele mafiote din anii Epocii de Aur. Iar trimiterea sa in fata plutonului de executie a devenit si cea mai faimoasa condamnare la moarte din regimul comunist.

Vinul cu... aditivi

Bachus facea vinuri gustoase si nimeni nu banuia ca erau "botezate" cu fel de fel de aditivi, unii adusi chiar din Occident. Inselaciunea incepea inca de la podgoria Cotesti, unde directorul pretexta o productie slaba din cauza unor "calamitati", creand astfel un plus in gestiunea reala. Vinurile neevidentiate contabil se "cupajau", adica se combinau vinurile proaste cu cele bune, iar amestecul era vandut in final la pret ridicat, diferenta de bani obtinuta revenind oamenilor lui Bachus.

In sapte ani, intre 1971 si 1978, acestia "au prelucrat" peste 400.000 de litri de vin primit fara acte. Pe langa vin, mai cupajau si rachiul de drojdie cu tuica de pruna, respectand insa concentratiile alcoolice, astfel incat sa nu se diminueze taria bauturii.

Ceasul rau...

Prinderea lui Stefanescu se datoreaza hazardului. Un locotenent de Securitate a cumparat de la crama lui vin pentru propria nunta, care insa a trebuit amanata. Dupa cateva saptamani, ofiterul a gustat licoarea, constatand insa ca nu i-a mai ramas decat o solutie apoasa, cu depuneri rosiatice. Anchetatorii (la acest caz au lucrat peste 250 de politisti si procurori) au gasit acasa la Bachus peste 18 kilograme de bijuterii din aur si pietre pretioase, valorand aproximativ 360.000 de dolari, si 2,2 milioane de lei, in numerar si pe cecuri. Mai detinea un apartament in Bucuresti, o vila la Breaza si doua autoturisme Lada. Stefanescu era un adevarat milionar in dolari al Republicii Socialiste Romania. Din reteaua lui Bachus au facut parte de la sefi de servicii pana la prim-secretari de partid si directori in ministere, care primeau de la acesta bani, bijuterii si alte atentii, ca sa inchida ochii. Toti au fost trimisi insa la inchisoare, fara exceptie: peste 200 de persoane. Condamnat la moarte in aprilie 1980, Stefanescu a fost executat la 14 decembrie 1981. Fatala i-a fost falsificarea vinurilor, pentru celelalte infractiuni, retinute in alte noua dosare, primind doar inchisoare. Legenda spune ca, adus in fata lui Ceausescu, acesta l-a intrebat ce voia sa faca cu atatia bani, iar Bachus ar fi raspuns: "Am vrut sa rastorn regimul!". Neoficial, se spune ca suma totala de care a fost prejudiciat statul roman se ridica la echivalentul a 4,5 milioane de dolari, la nivelul anilor iiiii'70.

6. AFACEREA "FNI" - economiile romanilor, spulberate de vant(u)

Potrivit statisticilor (oficiale), in Romania, din 1947 incoace, aproape sase milioane de romani au fost pagubiti intr-un fel sau altul cu echivalentul a peste 20 de miliarde de euro. Pana in 1989, principala cauza erau nationalizarile si exproprierile. Dupa 1991 am vazut "pe viu" jocuri piramidale, banci populare, falimente bancare sau fonduri de investitii care au "zburat" peste mari si tari. Multi indivizi au profitat de saracia generalizata in care s-a aflat (si se afla) Romania, speculand dorinta de imbogatire rapida. Asa s-au construit Caritas, Gerald sau alte jocuri de intrajutorare, FMOA ori Fondul National de Investitii. Scopul a fost unul: cati mai multi deponenti, pentru ca "alesii" sa-si poata recupera "investitiile" initiale. Bineinteles, toate acestea nu ar fi fost posibile fara complicitatea guvernantilor, indiferent ce forme a luat ea: "consolidarea" neincrederii populatiei in sistemul bancar printr-o serie de falimente rasunatoare, lipsa unor campanii de informare sau, la fel de grav, promovarea unor legi interpretabile.

Cine a vegheat pentru noi?

De departe, cel mai rasunator tun postdecembrist a fost "Afacerea FNI". Peste 300.000 de romani care sperau intr-o viata mai buna si-au vazut spulberate economiile plasate la FNI. In mai 2000, Fondul a intrat in incapacitate de plata, evaporandu-se din conturi peste 8.000 de miliarde de lei. Sorin Ovidiu Vantu, cel care a infiintat FNI si era considerat principalul vinovat, nu a fost sanctionat de Justitie. Scandalul FNI a implicat direct Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Ministerul Finantelor, CEC si guvernul. Parchetul General a trimis in judecata 14 persoane cu functii la CNVM, CEC sau SOV INVEST. Nu exista nici la ora actuala o sentinta definitiva in acest dosar.

7. AFACEREA "ALBINA" - o banca furata cu totul

Anul 1999 a fost cel mai negru pentru sistemul bancar. Pentru multi dintre noi, cel mai rasunator faliment este reprezentat de Bancorex. Aproape 600 de milioane de dolari si 9.846 miliarde lei este costul suportat de stat (sub forma titlurilor de stat scadente in 1999) pentru lichidarea bancii "mileniului trei" (pierderi de doua miliarde de dolari). La aceasta se adauga si cele 3.712 miliarde lei, bani cheltuiti pentru restructurarea Bancii Agricole.

Totusi, in acea perioada a retinut atentia expertilor un alt caz, mult mai putin mediatizat, cel al Bancii Albina. Nu se cunoaste in totalitate prejudiciul creat de falimentul bancii, dar putem estima la aproape 1.200 de miliarde de lei aportul Fondului de Garantare al Depozitelor Bancare la lichidarea Albina.

Ce este insa deosebit in acest caz? Banca Albina a fost singura institutie de acest fel din Romania in care valoarea creditelor neperformante a fost egala cu aceea a activelor bancii! In plus, este banca comerciala cu existenta cea mai scurta (trei ani) si prima la care s-a declansat procedura de faliment.

Inca din primul an de activitate (1996), Banca Albina s-a aflat in dificultate financiara, situatie fireasca, in conditiile in care actionarii nu au asteptat nici macar sa treaca un an pentru a incepe jumulirea banilor proaspat intrati. Un raport al societatii lichidatorului bancii indica un grup de sase firme, apartinand lui Giovani Giovanardi (actionar al bancii), care au acumulat cele mai mari restante. Practic, majoritatea firmelor care au beneficiat de imprumuturi si care apoi "au uitat" sa inapoieze banii apartin actionarilor. Societatile grupului patronat de Giovanardi si administrat de Valentina Petrosanu (SC Seld Comexim SRL, SC Sogexport SRL, SC Farom Italgom SRL s. cl.) erau inregistrate la 25 mai 1999 avand credite restante de 57,8 miliarde lei (peste valoarea capitalului social al bancii - 50 miliarde lei) si 62,6 miliarde lei dobanzi neachitate, in total o suma echivalenta cu 7,77 milioane dolari.

Salvarea aparentelor

Initial s-a incercat acoperirea pierderilor cu ajutorul capitalului atras prin practicarea unor dobanzi fabuloase la depozite. Actiune numai de fatada, pentru ca in 1998 gaura se largeste la 38,9 miliarde lei de la 0,56 miliarde in 1996. Cu toate acestea, Banca Albina raporteaza un profit de 21 de miliarde lei, trecand dobanzile si penalitatile neincasate pe credite curente. Surprinzator, BNR nu sesizeaza nicio abatere, dar, in schimb, situatia este semnalata in Consiliul de Administratie de unul dintre membrii neinfluenti. Alaturi de cele sase firme sunt aduse in discutie alte 21 care primisera credite fara a se constitui garantii. La 30 septembrie 1998, rata creditelor clasificate in categoria "pierderi" si "indoielnice" ajunsese la 57,7%, cu mult peste "pragul" prevazut de BNR - 30%.

In 1999, Albina a intrat in incapacitate de plata. Creditele neperformante ajunsesera la 100%. La acel moment nu a mai fost absolut nimic de furat.

Cele mai importante fraude din ultimul secol (1900-2007)

1. Nationalizare (1947-1962) - 9 mld. euro

2. Depuneri CEC pentru Dacii - 6 mld. euro

3. Faliment banci (1998-2000) - 4 mld. euro

4. Falimentul Marmorosch (1931) - 491 mil. euro (*)

5. Afacerea Skoda (1930) - 280 mil. euro (*)

6. FNI, fond de investitii (2000) - 150 mil. euro

7. Caritas, joc piramidal (1993-1994) - 80 mil. euro

8. MTS Leasing (2005) - 50 mil. euro

9. SAFI, fond de investitii (1996) - 40 mil euro

10. Afacerea Bachus (1971-1978) - 21 mil. euro (*)

11. Gerald, joc piramidal (1993-1994) - 20 mil. euro

12. Afacerea Pavajul (1934) - 10,5 mil. euro (*)

13. Mega-Caritas, joc piramidal - 4 mil. de euro

...............................................................................................................................................

TOTAL: 20 mld. euro

Nota (*) - estimari la nivelul anului 2008
Sursa:http://www.financiarul.com/articol_186/