Ce trebuie sa facem in caz de cutremur

Aceste recomandări se referă la o multitudine de situaţii care se pot regăsi in mod frecvent atât intr-o clădire de invatamant cat si in mediul construit înconjurător, pe durata calatoriilor zilnice, sau in locuri publice. Utilizatorii acestor recomandări pot fi deopotrivă copiii sau adulţii.
– sa ne păstram calmul, sa nu intram in panica, sa-i liniştim si pe ceilalţi, sa protejam copiii, bătrânii si femeile, sa nu ne speriem de zgomotele din jur.
– sa prevenim tendinţele de a se părăsi sala de clasa, de curs, laboratorul, locuinţa etc. deoarece durata redusa a fazei seismice iniţiale va face ca faza puternica a mişcării sa surprindă grupurile de persoane pe scări, in aglomeraţie si panica, conducând la accidente nedorite.
– daca ne aflam in fata unei clădiri, sa rămânem departe de aceasta, sa ne ferim de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, care de obicei se pot prăbuşi in strada.
– daca ne aflam înăuntru sa rămânem acolo, departe de ferestre care se pot sparge; sa stăm înspre centrul clădirii, lângă un perete structural rezistent.
– sa ne protejam sub o grinda, toc de uşa solid, birou, masa, iar copiii sub băncile din clasa sau mese, care sunt suficient de rezistente spre a feri de căderea unor lămpi, obiecte, mobile suprapuse, tencuieli ornamentale etc.
– sa ne sprijinim cu palmele pe podea sau sa ne ţinem cu mâinile de piciorul mesei sau tocul uşii, spre a ne asigura stabilitatea.
In lipsa unor astfel de posibilităţi de a ne menţine sub soc stabilitatea, ne putem proteja stand la podea lângă un perete solid, ghemuit pe genunchi si coate, cu fata in jos: cu palmele împreunate ne protejam capul (ceafa), iar cu antebraţele pe lateral, fata.
Profesorii trebuie sa indice elevilor oportunitatea si maniera corecta de a aplica aceste masuri si sa inspire încrederea in eficienta autoprotecţiei.
– sa închidem sursele de foc cat putem de repede, iar daca a luat foc ceva, sa intervenim imediat după ce a trecut socul puternic.
– sa nu fugim pe uşa, sa nu sărim pe fereastra, sa nu alergam pe scări, sa nu utilizam liftul, dar daca putem sa deschidem uşa spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, in vederea eventualei evacuări după terminarea miscării seismice si verificarea stării scărilor si a zonei de la ieşire, sa evitam aglomeraţia.
– sa nu alergaţi in strada sau pe strada, sa ne deplasam calm spre un loc deschis si sigur, sa ne ferim de versanţii de unde pot cădea roci sau de unde pot avea loc alunecări de teren.
– daca seismul ne surprinde in autoturism, sa oprim cat putem de repede intr-un loc deschis, evitând clădirile prea apropiate de strada, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene si staţi înăuntru, sa ne ferim de firele de curent electric căzute.
– daca suntem intr-un mijloc de transport in comun sau in tren, sa stăm pe locul nostru pana se termina mişcarea seismica. Conducătorul trebuie sa oprească si sa deschidă uşile, dar nu este indicat sa ne îmbulzim la coborâre sau sa spargem ferestrele. In metrou sa ne păstram calmul si sa ascultam recomandările personalului trenului, daca acesta s-a oprit intre staţii in tunel, fără a părăsi vagoanele.
– daca ne aflam intr-un loc public cu aglomerări de persoane (teatru, cinematograf, biserica, stadion, sala de şedinţe) sa nu alergam către ieşire; îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul, sa stăm calm si sa ne liniştim vecinii de pe rând.

Aceste recomandări privesc acţiuni deosebit de importante de revenire la normal după impactul seismic prin colaborarea tuturor celor implicaţi :
- nu trebuie sa plecam imediat din spaţiul in care ne aflaţi, sa acordaţi mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism, sa calmaţi persoanele speriate si in special copiii de vârsta mai frageda.
– sa-i ajutam pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii căzute, sa se degajeze. Atenţie! Sa nu mişcam răniţii grav (daca nu sunt in pericol imediat de a fi răniţi suplimentar din alte cauze), pana la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat; sa curăţăm căile de circulaţie de cioburi sau substanţe toxice, chimicale vărsate, alimente, etc.
– sa ne îngrijim de siguranţa copiilor, bolnavilor, bătrânilor, sa-i liniştim, asigurându-le îmbrăcăminte si încălţăminte corespunzătoare sezonului, in vederea unei eventuale evacuări din clădire pentru o anume perioada, de la câteva ore la câteva zile.
– sa nu utilizam telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri, sau organisme cu însărcinări oficiale, in privinţa intervenţiei post-seismice, in cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele necesare altor acţiuni.
– sa verificam preliminar starea instalaţiilor electrice, de gaz, apa, canal, verificaţi vizual si starea construcţiei in interior.
- In caz de avarii constatate, sa închidem pe măsura posibilităţilor alimentarea locala sau generala si sa anunţam imediat după aceea instituţia de specialitate pentru intervenţie. Sa nu utilizam foc deschis pana nu am verificat daca nu sunt scăpări de gaze. Sa nu folosim in acest scop chibrituri sau brichete.
– sa părăsim calm clădirea numai după seism, pentru a permite verificarea clădirii fără a lua cu noi lucruri inutile; sa verificam mai întâi scara si drumul spre ieşire.
- Pentru orice eventualitate, sa prevenim rănirea provocata de căderea unor tencuieli, cărămizi, etc. la ieşirea din clădire utilizând o casca de protecţie sau , in lipsa acesteia, un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geanta, ghiozdan, cărţi groase, etc.).
– daca la ieşire întâlnim uşi blocate, sa acţionam fără panica pentru deblocare. Daca nu reuşim, iar acestea au vitraj, sa procedam cu calm la spargerea geamului si curăţirea ramei si zonei de cioburi, utilizând un scaun , o vaza, etc.
– sa evitam clădirile grav avariate, cu excepţia unor cazuri de ajutor sau salvare ce trebuie întreprinse cu un minim de masuri de securitate si fără riscuri inutile. Sa evitam sa fim confundaţi cu răufăcătorii pătrunşi in astfel de clădiri, sa nu aglomeram zonele calamitate fără rost. Sa ne deplasam intr-un loc deschis si sigur (parc, stadion, etc.).
– sa fim pregătiţi psihic si fizic pentru eventualitatea unor şocuri ulterioare primei mişcări seismice (replici), dar sa fim conştienţi ca aceasta se petrece in mod natural, cu intensităţi variabile, fie in câteva ore, fie peste zile, săptămâni sau luni. Numai intr-un număr redus de cazuri socul ulterior este mai puternic decât primul.
– sa ascultam in primul rând aprecierile specialiştilor seismologi romani, buni cunoscători ai activităţii focarului din Vrancea, care vor fi transmise suficient de repede prin mijloacele de informare in masa naţionale si care trebuie considerate ca singurele surse de informare credibile.
Sursa: www.energeticnr1.wordpress.com